Postările din tagul ‘uruguay’

Ai noștri nu au vrut cu presa, ai lor nu au vrut cu Mircea Sandu

Cică după meciul cu Uruguay alde Bourceanu și compania nu au dorit să vorbească cu presa. Proastele obiceiuri se învață repede odată ce ai ajuns în lotul național.Adevărul este că acolo sînt "profesori" buni pe această temă, așa că Bourceanu nu face altceva decît să repete ceea ce a învățat de la alții. (mai mult... [ citeste mai departe ]

Rasism sau cinism în cazul Suarez-Evra? Lecţia uruguayenilor

Suarez şi Evra s-au ciocnit cu ocazia meciului dintre United şi Liverpool din octombrie 2011. Extrema de la Manchester a susţinut că adversarul său nu s-a limitat la înjurături acceptabile, dacă există aşa ceva, şi s-ar fi legat şi de originile sale, deloc franţuzeşti. Asta înseamnă rasism într-o lume decisă nu doar să nu-l mai tolereze, ci chiar să îl smulgă de la rădăcină. Suarez a respins orice fel de acuzaţie, iar cei de la Liverpool şi-au susţinut necondiţionat jucătorul. Decizia instanţei, sosită zilele acestea nu i-a fost însă favorabilă uruguayanului. [ citeste mai departe ]

The Gold Chain Derby

Clasico, Superclasico. Două mega-partide care mobilizează la maximum fotbalul continental, atât în Europa cât şi în America de Sud. Clasico de la Fuga. Un meci de poveste în care cele mai tari echipe din Uruguay, Nacional şi Penarol au arătat că uneori abandonul e mult mai sănătos decât o eventuală umilinţă pe teren. La 42 de ani după ce una dintre echipe a fugit la pauză şi a lăsat partida în suspans, un alt duel dintre Nacional şi Penarol a căpătat lustrul derby-ului. [ citeste mai departe ]

Ce rugby, ce gentlemani…

Ce lecție frumoasă am primit cu acest meci România-Uruguay, contînd pentru calificarea la Cupa Mondială. Nu e Uruguay o forță, deși geografic e aproape de Argentina, dar victoria României rămîne una importantă. (mai mult... [ citeste mai departe ]

Câștigi sau pierzi – fă-o cu stil

Spania e triumful unei generatii, al unei filosofii despre fotbal. Titlul mondial consacra victoria unui stil integru si limpede, al consecvenței și pragmatismului. Până și neconvocarea lui Marco Senna, o nedreptate istorică făcută celui mai bun fotbalist al ei la Euro 2008, a rămas în umbră - stilul și echipa au mers înainte, tiqui-taca, tiqui-taca, trecând aproape imperturbabil de toți, după o sincopă cu Elveția care părea că-i distruge înainte de a începe. Au continuat însă calmi, siguri pe ei și pe fotbalul lor. [ citeste mai departe ]

Tabarez credea că are portar. S-a păcălit

Naţionala Uruguay-ului a venit la Campionatul Mondial cu o echipă tehnică şi sârguincioasă, care a crescut permament. Meci după meci, sud-americanii au ieşit tot mai mult din umbra lui Diego Forlan. Nu şi-au înlocuit liderul, doar l-au completat. Gargano, Diego Perez, Arevalo Rios, cei doi Perreira şi mai ales Luis Suarez au arătat că America de Sud nu respiră doar prin Argentina şi Brazilia. Din păcate, evoluţia jucătorilor de câmp a fost nefericit completată de o involuţie a portarului. [ citeste mai departe ]

Traian Ungureanu despre geografia fotbalului la CM 2010

Finala CM 2010 va fi una europeană după ce faza grupelor a fost dominată de sud-americani. Sacul de goluri cu care a plecat ruşinată Argentina din Africa de Sud, eliminarea prematură a Braziliei sau neputinţa Uruguayului în faţa unei Olande înfloritoare ar trebui să demonstreze superioritatea Bătrânului Contineni în sportul-rege.

Traian Ungureanu are, pe blogul său, o observaţie pertinentă. [ citeste mai departe ]

Înlocuirea lui Forlan, o decizie ciudată

Aţi înţeles de ce l-a schimbat Tabarez pe Forlan? Mărturisesc că eu nu. Diego Forlan nu era nici accidentat, nici din cale afară de obosit – din câte s-a observat, nu el ceruse să iasă! Nu era nevoie să fie menajat, odată de şansele Uruguayului de a-şi continua senzaţionalul traseu sud-african se micşorau cu fiece clipă, la 1-3 cu Olanda.

Singura explicaţie pare să fie cea că, deşi mai erau vreo zece minute de joc, cu tot cu prelungiri, antrenorul uruguayan renunţase la luptă. Şi se predase. [ citeste mai departe ]

Uruguay-Ghana, un meci mare cât istoria lumii

Câteodată mi se pare că-mi risipesc titlurile. Am scris aici de meciul Brazilia-RPD Coreeana c-a fost războiul lumilor și-acum mă uit cu ciudă că povestea extraordinarei încleștări Uruguay-Ghana merita un astfel de titlu.
Pentru că meciul a fost o epopee. Dacă aș avea timp, loc și inspirație în egală măsură, aș povesti despre o înfruntare care depășește cu mult dimensiunile unui teren de fotbal sau al unui stadion.
Două continente, două civilizații, două lumi s-au înfruntat asta-noapte. [ citeste mai departe ]

Un meci pentru istoria Olandei. Și altul pentru gloria Uruguayului.

Eu cred ca Brazilia-Olanda e un meci capital pentru istoria fotbalistică a batavilor. Olanda a marcat puternic ultimii patruzeci de ani, de când a început să conteze în fotbalul mondial, odată cu ascensiunea echipelor olandeze Ajax si Feyenoord în CCE și apoi cu cele două finale mondiale consecutive pierdute. Bunicii noștri fotbalistici - Vanea Chirilă în primul rând - ne-au povestit despre marea echipă a lui Cruyff, Neeskens, a fraților Van de Kerkhof, a lui Haan, Krol și Rensenbrink. [ citeste mai departe ]