CFR și Paszkany luptă pentru aurul lui Băsescu. Pentru cine face jocurile patronul clujean

Cronologie:

Primele luni ale anului 2007 – urmărit penal în dosarul ”Gazeta II”, fiind acuzat de procurori de ”instigare la șantaj”, omul de afaceri clujean și patronului lui CFR Cluj Arpad Paszkany pleacă în străinătate, de unde trimite memorii către CSM, Parchetul Curții de Apel Cluj, Parchetul General și către… Traian Băsescu;

Martie 2007 – în cursul unei celebre apoi ședințe de bilanț a procurorilor, Traian Băsescu că a primit pe mail un memoriu de la ”un cetățean din Cluj”, în care se fac referire la fapte grave de corupție ale unor politicieni și afaceriști; memoriul a fost trimis procurorului general Laura Codruța Kovesi. După cum avea să se afle ulterior, ”cetățeanul din Cluj” era controversatul om de afaceri Arpad Paszkany.

Februarie 2009 – în Monitorul Oficial se publică listele sponsorilor partidelor politice din campania electorală din 2008; prin șase firme controlate de el și rudele sale, Arpad Paskany se află pe primul loc ca susținător al PDL, cu suma totală de 995.000 de lei (aproximativ 260.000 de euro, la cursul din octombrie 2008). Aceasta este suma oficială.

Astfel, conform Monitorului Oficial, firmele Ecomax și Euromentor, la care Paszkany este asociat direct, au donat 225.000 de lei, respectiv 60.000 de lei. Desboria (unde asociat este Arpad Paszkany și o firmă din SUA a lui Paszkany) și DNP Invest (controlată de Paszkany printr-o firmă cu același nume din SUA) au cotizat câte 225.000 de lei. Assix (Assix Creations, SUA, Paszkany) a donat 200.000 de lei, iar Baucom (unde cumnatul lui Paszkany este asociat cu firma Mentor, din SUA, a lui Paszkany) 60.000 de lei. Donațiile către filiala PDL Cluj au continut și după alegerile din 2008.

Decembrie 2009 – Adriean Videanu anunță că proiectul RMGC de la Roșia Montană va intra în programul de guvernare (în momentul anunțului, negocierile dintre PDL și UDMR pentru un nou Guvern nici măcar nu erau finalizate!);

Februarie 2011 – CFR Cluj, clubul de fotbal patronat de Arpad Paszkany, încheie un parteneriat de colaborare și promovare cu RMGC, compania care intenționează să exploateze aurul de la Roșia Montană; afirmam atunci că aceasta asociere este cel puțin ciudată: e ca și cum Pepsi ar sponsoriza în România o echipă de fotbal patronată de Coca-Cola. De ce? Arpad Paszkany reprezintă în România conglomeratul imobiliar-financiar Trigranit. Co-fondator al Trigranit, alături de Demian Sandor, este canadianul Peter Munk. Peter Munk este, în același timp, fondator și președinte al Barrick Gold, una dintre principalele firme miniere de exploatare a aurului din lume – o companie aflată (cel puțin teoretic) în concurență cu Newmont, acționar principal la Gabriel Resources (compania care deține peste 80% din RMGC). Anticipam atunci că asocierea dintre CFR Cluj și RMGC nu este doar una de imagine, ci avanpremiera pentru implicarea Barrick Gold în afacerea aurului românesc.

14 iulie 2011 – Ministerul Culturii, prin Direcția Județeană de Cultură Alba, anunță eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică pentru Masivul Cârnic din Roșia Montană. Anunțul se resimte la bursa din Toronto, acțiunile RMGC crescând brusc. Nu este, însă, singurul efect.

18 iulie 2011 – Barrick Gold cumpără (tot de la bursa din Toronto) 38,5 milioane de acțiuni, în valoare de 20 de milioane de dolari, la Carpathian Gold, companie care deține licențe de explorare și exploatare a aurului în România. Analiștii citați de ”Financial Post” și ”Mineweb.com” afirmă că această investiție a Barrick Gold este ”urmarea schimbării poziției României față de minerit” dovedită de eliberarea certificatului de descărcare de sarcină arheologică. Conform ”Mineweb.com”, tranzacția și implicarea Barrick Gold a resuscitat compania Carpathian Gold, ale cărei acțiuni coborâseră sub 0,5 dolari.

18 august 2011 – Președintele României, Traian Băsescu, declară la Sulina, că Guvernul trebuie să-și asume proiectul de la Roșia Montană.

21 august 2011 – Într-o emisiune la TVR, Traian Băsescu revine asupra subiectului, făcând referire la un interes strategic pe care l-ar avea România de pe urma proiectului RMGC – mărirea rezervei de aur a BNR. Chiar dacă afirmă că vor lua în discuție, în CA al BNR, opțiunea ”strategică” a președintelui României, reprezentanții BNR se declară mai degrabă sceptici în privința necesității și oportunității măririi rezervei de aur. În următoarele zile, cotația aurului la burse îi face însă în ciudă lui Băsescu, înregistrând cea mai mare cădere procentuală din ultimii doi ani. În aceeași emisiune, Traian Băsescu anunță deschiderea a încă două exploatări de aur în România, fără a le numi.

Presa afirmă, conform declarațiilor lui Alexandru Pătruți, directorul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM) că ar fi vorba de Certej (licență deținută de Deva Gold S.A.) și Băița-Crăciunești (licență în avizare la ARNM, tot pentru Deva Gold). Ambele în județul Hunedoara. European Goldfields, ”surioara” RMGC deține 80% din Deva Gold. Pe site-ul ARNM este menționată doar licența pentru Certej. La Băița Crăciunești există doar o licență de exploatare pentru calcar, deținută de Holcim. De asemenea, pentru Băița Crăciunești nu este menționată (conform site-ului ARNM) vreo licență de explorare (licență premergătoare, de obicei, licenței de exploatare). În plus, nici pe site-ul European Goldfields nu există vreo referire la vreo exploatare la Băița Crăciunești.

Singurele două licențe de exploatare a minereurilor auro-argentifere menționate de site-ul ARNM sunt pentru Roșia Montană (RMGC) și Certej (Deva Gold). Mai există însă o licență de exploatare pentru minereuri polimetalice și auro-argentifere la Băița, dar e vorba de localitatea Băița din județul Bihor, licență deținută de Mineral Mining. Despre cum a luat ființă Mineral Mining, ce ”afaceri” are cu Băița SA (firma condusă de Nicolae Blaga) mai multe detalii aici.

În Hunedoara însă, pe lângă Certej,  mai există însă două licențe de explorare, pentru minereuri de cupru și minereuri auro-argentifere la Rovina, deținute de Samax SRL Baia Mare. Samax SRL este deținută, la rândul ei de… Carpathian Gold. Firmă în care Barrick Gold tocmai a investit, pe 18 iulie, 20 de milioane de euro. Barrick Gold, firma lui Peter Munk, milardarul ale cărui interese în România sunt reprezentate de Arpad Paszkany. Principalul sponsor (oficial) al PDL și ”cetățeanul de la Cluj”, după cum s-a exprimat Traian Băsescu.

Mai multe amănunte despre istoria și proiectele European Goldfields și Carpahtian Gold în România aici.

Septembrie 2011 – în Camera Deputaților va intra la vot un proiect de modificare a Legii Minelor nr. 85/2003, care a trecut fără vreo dezbatere publică serioasă de Senat. Proiectul este, însă, de fapt, o lege care prevedere măsuri speciale de expropriere în favoarea titularilor de licențe miniere. Adoptarea acestei legi anulează toate certificatele și avizele legale (de urbanism, PUG, conservare a patrimoniului cultural și natural etc.) de care s-a împiedecat până acum RMGC și de care, în viitor, s-ar putea bloca European Goldfields și Carpathian Gold. Mai mult, legea ar aduce grave atingeri dreptului la proprietate și dreptului la acces la justiție a proprietarilor vizați. O analiză în detaliu a acestei legi puteți citi aici. Desigur, pentru expropriere va fi invocată ”utilitatea publică”. Cum, la o participație a statutului român de sub 20% în aceste proiecte invocarea ”utilității publice” e absurdă, capată sens declarațiile lui Traian Băsescu legate de creșterea rezervei de aur (aparentul ”interes strategic”).

O ultimă întrebare: cum credeți că vor vota reprezentanții PDL a căror campanie electorală a fost finanțată de firmele lui Arpad Paszkany? Desigur, îi puteți întreba și personal sau le puteți scrie. Detalii aici și aici.