Mic tratat de tragedie inepta

Adriane intreb si eu asa ca prostu:
– Da Napoli cu cite victorii merge in primavara?
– Da Canavaro dece nu a vazut rosu ci a fost mustrat parinteste cind a faultat intentionat linga arbitru (riposta) la 0-0?
– Da faultul la Gardos dece nu s-a dat?

Sa acuzi o echipa romaneasca ca trage de timp pentru a se califica atunci cind joaca cu o echipa din Italia e
penibil. Pai italieni sint inventatori si maestri neintrecuti ai acestei tactici. Daca era 1-0 la pauza pentru ei cine crezi ca tragea de timp?

Napolii e clar echipa mai buna.
Cheia calificarii au avut-o insa fluierasii, atit la Bucuresti cit si la Napolii.

Romanasi care se gudura frumos, ca vezi doamne nu sintem buni de nimic, ca aia sint mai “berbanti” iar noi niste “mamaligari” imi provoaca mila.

@Mitica
Napoli a avut tot o victorie, cea de aseara, si uite si tie ti se pare indecet ca s-au calificat:)
Care fault la Gardos? Accidentarea spui? Ala a fost greu de vazut.Dar tot aribtrajul e de vina???? Iar dam vina pe arbitri?!
Eu sustin aici altceva: tragand de timp pe parcursul meciului, nu am facut altceva decat sa lungim prelungirile-adica perioada lor de gratie. Noi degeaba avem parte de prelungiri , de timp sa atacam. Suntem deja resemnati sa o mai facem cand avem nevoie. Cand am facut-o , am fost gloriosi. Cu Anglia la mondialele din 98 si tot cu Anglia la europenele din 2000.Si parca la victoria din Portugalia a lui Piturca in preliminariile europenelor.
Daca am mila ta pentru ca m-ar bucura ca nu ne-am calificat, atunci gresesti profund. Am fost la fel de trist si enervat ca si tine. Numai ca nu am dat fuga sa injur arbitrii si conjuratiile mondiale. Am privit intai in interior.

pe vremuri se inventase tactica aia specific romaneasca: “temporizare”. care tot un fel de tras de timp era, dar unul activ, plimband mingea de-a latul si folosind contraatacul. dar avea cine sa o practice, aveam fotbalisti adevarati. de cele mai multe ori functiona insa ne-am si furat-o de cateva ori.
stilul asta de fotbal batranesc este de mult depasit in europa si se pune accent pe verticalizare. dar pentru asta iti trebuie conditie fizica. ai nostrii, aseara, au capotat inca de la sfarsitul primei reprize au inceput sa gafaie. szekely saracul abia tragea de picioare, cand mergea, nu cand alerga. singurul care a miscat a fost bulgarul anghelov, culmea, vazut de gigi ca unul dintre vinovati. dar si lui i-sau terminat bateriile prin minutul 70. dar macar am vazut de ce: s-a luptat de la egal la egal cu italieni si a filtrat destul de bine toate mingile. restul? cu vreo doua exceptii, fotbalisti tot straini, pamant. si stau sa ma intreb: cand pierd toata noaptea la discoteca, dansand, oare nu li se pune splina si acolo?

@jabelino
Nea Angelo, care a inventat (sau a preluat redaptand de la Economu) temporizarea era antrenor, dar Lacatus are statutul asta? Pai Anghelov a fost vazut cel mai bun de Gazetto dello sport si cel mai slab de Gigi si Mitica. Eu sunt de acord cu italineii si cu dvs. dar cine o conta oare mai mult pentru economia clubului Steaua? Nu cred ca discotecile sunt de vina neaprat pentru fotbalisti. Poate mai degraba materialul genetic , antrenorul si toata istoria lor de jucatori -pentru cei formati aici -sau “adapatarea” in cazul strainilor.

@ mitica:
Draga d-le, cu asemenea privitori si comentatori in ale fotbalului am ajuns unde am ajuns (plus multe alte cauze). Nu cumva de cand sunt copii, jucatorii nostri sunt invatati sa triseze (sa cada in careu, sa simuleze, sa traga de timp, etc.)? Sigur ca nu sunt italienii campionii fair-play-ului (nici nu avem ce discuta), dar sa ne comportam mereu de parca am fi din provincie (sau de la capatul lumii) nu foloseste. Cu toate smecheriile lor – unele duse la extrem – italienii au fost campioni ai lumii! Noua cand ne vine randul (daca ne va veni vreodata)? Eu regret cel mai mult acea echipa a Italiei din 1978 (condusa de Enzo Brearzot, om care a fost un reformator al sistemului pt. acea vreme) care juca un fotbal adevarat. A juca “adevarat” nu aduce neaparat succesul, dar a nu juca mai mereu mai nimic, nu vad cum ar aduce ceva…

Ce invoci tu tine de ATITUDINE, acea componenta esentiala care se modeleaza incepand din copilarie si se slefuieste pe tot parcursul vietii (e, daca vrei, acea mentalitate de invingator invocata ades in sport sau atitudinea civica din viata de zi cu zi). Mi-e teama ca noi invatam mereu numai “arta” compromisului, ceva ce tine de vechiul “capul plecat, sabia nu-l taie”. Evitam cu mare talent infruntarea cu adevarat barbateasca, mergem mereu in deplasari cu gandul sa inchidem jocul, apropo, de cand nu ai mai vazut o echipa romaneasca care sa etaleze un joc de atac pe teren strain? Ne place frica, o frica obsesiva atat fata de victorii, cat mai ales fata de infrangeri. Spunem ca e bine sa “stam la cutie”, sa nu suparam, sa nu deranjam, sa nu ne descoperim, sa nu ne expunem…si pana la urma evitam ceea ce inseamna de fapt viata si infruntarea in frumusetea lor…