A început era Djokovic !

Sportul este una dintre puţinele platforme ale vieţii umane pe care o idee nebună se poate transforma într-un vis împlinit. Nu ai nevoie decât de vreo 20 de ani de sacrificii şi un volum de muncă infernal. Simplu, nu? Întrebaţi-l pe Novak Djokovic. Sunt convins că v-ar spune că satisfacţia pe care a simţit-o când a ridicat trofeul de la Wimbledon deasupra capului a făcut ca cele două decenii pe care le-a canalizat către atingerea acestui scop să pară doar o adiere de vânt.

Pe lângă câştigarea trofeului de la Wimbledon, sârbul este, de mâine, noul lider mondial ATP. De acum înainte, Nadal are un nou rival. Lupta lui cu Federer a trecut în plan secund. Aşa cum spaniolul a reprezentat antidotul jocului sublim al lui Roger, acum Novak este întruchiparea frustrărilor lui Rafa. Spaniolul a pierdut în acest an de 5 ori împotriva sârbului.

Dar un lider ATP nu este doar cel mai bun jucător de tenis din lume, ci este prototipul unei noi ere în tenis. Acest sport ne prezintă, prin întruchiparea sportivă a lui Djokovic, varianta comprimată a valorilor actuale ale sportului alb. Agresivitate din spatele terenului, o deplasare în teren foarte elaborată, un serviciu constant puternic şi plasat dar şi capacitatea de a juca service-vole în momentele de tensiune maximă.

Partida de azi mi-a demonstrat că cei doi finalişti, Nadal şi Djokovic, sunt reprezentanţii aceluiaşi şablon de campioni. Ambii au o înălţime între 1,85 şi 1,90 m. Amândoi dispun de o mobilitate ieşită din comun, iar stilurile lor de joc, în ansamblu, pot fi suprapuse, fără să se observe vreo diferenţă substanţială.

Asta s-a putut vedea în primul set al finale de azi. Djokovic a reuşit break-ul după ce Nadal a micşorat lungimea mingilor printr-o lipsă de agresivitate, iar sârbul a profitat de această “relaxare” a spaniolului.

În setul doi, Nadal a mai adăugat o lacună în jocul său, aceea a greşelilor neforţate şi Novak s-a trezit că are în cont un 6-1 în setul secund.

În setul trei, a ieşit la iveală o altă asemănare dintre cei doi. Şi anume că greşeala comisă de Nadal, care l-a costat primele două seturi, a fost repetată de Novak. Acesta a turat agresivitatea mai puţin, iar Nadal s-a detaşat rapid victorios în setul trei: 6-1.

Setul patru trebuia să fie descris de o luptă cu garda jos, în care loviturile pe linie din spatele terenului să le taie răsuflarea spectatorilor din tribune. Dar asta nu a durat decât până la 4-3 pentru sârb. În acel moment, Nadal a fost sufocat de precizia lui Djokovic şi spaniolul nu a mai fost capabil să riposteze.

La 5-3, Novak era la o distanţă de un game de victorie. Tot ce avea de făcut era să câştige 4 puncte. La vârsta de 4 ani, când acest vis i s-a înfiripat în minte, îndeplinirea lui părea mai mult decât imposibilă. Acum, după 20 de ani, Nole îşi începe dominaţia ca lider mondial în tenis. Număratoarea a început.